spuneam la un moment dat ca dimineata, la trezire, nu prea inteleg eu de ce trebuie sa ma trezesc, de ce sa fac lucrurile pe care mi le furnizeaza mintea etc. de ceva timp sentimentul asta de nimic, de inutilitate ma aseapta la trezire mai pregnant ca in alte dimineti. de fapt, nu ma mai paraseste si ajunge sa fie starea mea de peste zi. astrologic stiu de ce este asa, dar nu ma si ajuta sa convietuiesc cu el. de exemplu, aceasta melodie ar fi patruns starea de nimic si ar fi transformat-o in ceva vesel. dar nimicul ramane la fel de puternic.
nu ar fi de netrecut, insa acest nimic se insereaza in fiecare lucru din viata mea si il ingreuneaza.
invit vizitatorii acestui blog sa povesteasca experientele lor in starea de nimic. desigur, atat cei care au trecut prin ea, cat si cei care nu au experimentat-o dar cred ca au o parere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu